Sagrada Familia. Barcelona

Un altfel de ghid turistic al Europei

SAGRADA FAMILIA

Am mai scris despre aceasta catedrala si voi mai scrie. Cand s-a pus piatra de temelie a Templului Ispasirii din Barcelona (Temple Expiatori de la Sagrada Familia) in 1882, s-a prognozat ca se va construi timp de 200 de ani, iar de atunci s-a contruit cam jumatate si s-a scris mult despre ea; mult mai este de construit si inca multe veti auzi despre ea.

Anul 2002 marcheaza 150 de ani de la nasterea celui mai creativ, original si inovativ arhitect al tuturor timpurilor, Antoni Gaudi (1852-1926), al carui prestigiu a crescut de-a lungul anilor care au trecut, permitandu-i operei sale, pana de curand ignorata, sa fie recunoscuta unanim. Barcelona sarbatoreste in acest an "Anul International Gaudi", avand in vedere ca majoritatea operelor sale se afla in capitala Catalunyei, dintre care se inalta deasupra tuturor silueta inimitabila a Templului. Sagrada Familia este un templu unic din punct de vedere al conceptului constructiei si al elementelor decorative, pe drept cuvand devenit simbolul Barcelonei. Gaudi a preluat proiectul la varsta de 31 de ani cand deja era considerat un mare arist, ocupandu-se de acesta pana la moarte, timp de peste patru zeci de ani. Sagrada Familia, chiar aflata inca in faza incipenta in momentul mortii arhitectului, comparativ cu multele constructii terminate, ele insele de foarte mare valoare arhitecturala (doar Fatada Nativitatii era ridicata la moartea artistului, nici ea in totatlitate, conturandu-se doar forma viitoarei catedrale), a devenit capodopera sa.

Planul general si studiile detaliate realizate de acesta pentru proiectul templului, bazate pe folosirea unor forme geometrice de inspiratie naturalista, sunt temelia de la care arhitecii zilelor noastre continua munca maestrului. Opt dintre cele doisprezece turle ale fatadei, dedicate apostolilor si avand o inaltime de peste 100 m, sunt deja construite. Cele patru clopotnite ce asteapta sa fie construite sunt cele ale Fatedei Gloriei, domul central inchinat lui Iisus Christos (ce va avea 170 m), turnul Sfintei Fecioare (125 m) si turnul celor patru evanghelisti. Intrarea in Temple Expiatori de la Sagrada Familia permite vizitatorului sa acceada la cunoasterea alaturi de santier si de constructie in sine, a trecutului, prezentului si viitorului Templului, prezentate in muzeul de la subsol. Muzeul adaposteste modele la scara, fotografii, planuri si obiecte decorative ce prezinta catedrala si simbolul artei lui Gaudi in viata Barcelonei din ultima suta de ani. Un film video prezinta in imagini istoria catedralei. Vizitatorul poate de asemenea sa afle amanunte legate de viata arhitectului si despre alte proiecte de care s-a ocupat in lunga sa cariera artistica care a schimbat fata arhitecturii pe plan mondial. Printr-un panou de sticla se pot vedea actualii creatori ai catedralei ce au organizat un atelier de studiu in apropierea si dupa stilul celui organizat chiar de Gaudi candva. In atelier artistii modelatori si arhitectii restaureaza modelele originale elaborate de Gaudi pentru diverse detalii ale catedralei (mare parte din planurile si machetele lui Gaudi au fost distruse odata cu atelierul sau de studiu de valtoarea razboiului civil din anii '30). Modelele restaurate sunt reproduse la diverse scari pentru a se asigura ca proiectul original a lui Gaudi este urmat cu acuratete. Gaudi a folosit in studiile sale empirice elemente naturale, preluate din ceea ce vedea in jurul sau, incercand sa determine echilibrul de forte care actioneaza asupra intregului in pastrarea echilibrului si stabilitatii fundamentale unei constructii. "Padurea, copacii sunt cei care ma inspira", ar fi spus arhitectul. Coloanele din interiorul bisericii sunt realizate in prezent dupa ce studiile arhitectonice efectuate pe computere de inalta tehnologie au confirmat constatarile si ideile arhitectului, puse pe hartie cu o suta de ani in urma, pornind de la structura arborilor…

Turlele construite inca de pe vremea lui Gaudi (cele dinspre est, apartinand Fatadei Nativitatii) au o forma total neobisnuita pentru bisericile catolice din vremea aceea. Cele realizate postum maestrului sunt realizate in acelasi stil, dar de acum sunt intrate in peisaj nu au mai parut ciudate. In forma de fus, cu diverse elemente decorative interesante, turlele au o serie de orificii dispuse pe toate lungimea lor, permitand vantului sa circule in voie in maruntaiele lor. Forta care ar fi trebuit sa preseze un turn inalt, masiv, ermetic (cunoasteti stilul clopotnitelor vechilor catedrale catolice?), este astfel micsorata, daca nu chiar folosita. Aerul patrunde in turle iar prin sistemul de spirala din interior (turlele sunt goale pe dinauntru, au doar trepte si elementele de siguranta) este atras spre baza constructiei, fixand-o pe pamant. Iar coloanele de care vorbeam mai sus sunt asemenea arborilor, de la o anumita inaltime pornesc din ele bucati de piatra asemenea crengilor, fixand bolta de deasupra intr-un mod inspirat. Fatada Pasiunii este total diferita ca stil decorativ fata de Fatada Nativitatii, fiind opera mai multor arhitecti care au fost inspirati de arta moderna (daca ati sti ce deosebire izbitoare este intre Portalul Rosariului, dantelarie in piatra cum ati mai intalnit in vechile catedrale, si decoratiunile moderne, cu sfinti patratosi si un Christ straniu, ce marcheraza patimile mantuitorului de pe Fatada Pasiunii…). Pentru cei care doresc sa se inalte pana spre culmile turlelor (la propriu), sunt la dispozitie doua lifturi ce te urca pana catre 65 respectiv 90 de metri. Iar cei cu dorinta de descoperire a catedralei in toate detalile pot alege treptele ce te urca in spirala pe doua trasee, oferindu-ti privelisti incantatoare asupra orasului, unghiuri deosebite asupra santierului in continua viemuiala si alte puncte de vedere asupra catedralei ca atare. Urcand la pas pana in varful turlelor de unde poti zarii marea la capatul orasului si umbra catedralei asternuta peste Barcelona (si cand te gandesti ca Gaudi nu a putut beneficia de asemenea privelisti decat poate in visurile sale marete…) vei simti constructia altcumva, iar o parte din tine ramane ascuns acolo, in ungherele turlelor. Va spun din proprie experienta, un intreg film foto nu va este de ajuns pentru a marca tot ce vedeti si ce simtiti in ascensiunea spre "cornul abundentei" sau spre sfintii, pasarile si crucile inflorate imaginate de Gaudi. Oriunde te uiti il vezi pe creatorul Templului, care se afla inca la Sagrada Familia la propriu: in cea mai adanca cripta a catedralei este amenajat mormantul arhitectului acoperit cu flori, protejat cu piatra si sticla de zgomotul facut de pasii celor ce vin sa-l cunoasca si de zgomotul utilajelor ce-i continua opera mausoleu.

Articol aparut in saptamanalul regional Focus Vest, Timisoara, in anul 2002 [revin cu detalii si cu articolul scanat, atasat! Poate si ceva fotografii...]